Bine aţi venit pe pagina Parohiei Ortodoxe din Wiesbaden!

     Scurt istoric: cum a luat ființă parohia noastră:

      La confluenţa Rinului cu Mainul, ținut numit Rin – Main unde se află situat la nord de Rin  oraşul Wiesbaden, reşedinţă a landului Hessen şi la sud de Rin oraşul Mainz, resedinţă a landului Rheinland-Pfalz , trăiesc de peste 30 de ani români care aparţin de diferite comunităţi religioase. Dintre toţi aceştia românii ortodocşi erau cei mai nemulţumiţi sufleteşte deoarece nu aveau un lăcaş de cult unde să se roage în sânul bisericii de care aparţin, unde să îşi boteze copii, să se cunune şi unde să îşi pomenească pe cei decedaţi din neamul lor.

    În râvna lor de a avea un preot ortodox, credincioşii de aici au cerut mitopoliei în nenumărate rânduri să li se trimită un preot cu ajutorul căruia să se întemeieze şi să se clădească parohia ortodoxă. Au fost însă de fiecare dată refuzaţi deoarece nefiind organizaţi, nu puteau face dovada că vor putea să susţină material preotul şi noua parohie formată, cerânduli-se să se orienteze spre cea mai apropiată parohie ortodoxă (Offenbach, 55km) şi să se integreze în comunitatea de acolo (sursa: fam. Salup). Unii credincioşi au urmat acest sfat şi au rămas până în ziua de azi aşa; marea majoritate însă nu.

    În anul 2008 credincioşii ortodocşi de aici s-au mobilizat în frunte cu familia Neamțu şi până în 2009 au reuşit să strângă un numar mare de semnături pe care le-am înaintat Înaltpreasfinţiei Sale Dr. Serafim Joantă, Mitropolit pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord cu rugămintea de a ne da binecuvântarea sa, ca să putem pune început bun întemeierii parohiei noastre.

    Astfel în 19 aprilie 2009 am sărbătorit Învierea Domnului cu un număr mare de credincioşi în bisericuţa Schönstatt Kapelle din Wiesbaden pe care am dobândit-o prin purtarea de grijă a măicuţei Rosemarie Oswald. Şi iată că de la acestă dată, cu ajutorul Bunului Dumnezeu în care ne-am pus nădejdea existăm ca parohie nou înfiinţată în Mitropolia Germaniei.

    Bineînţeles că problemele noastre erau la fel de tinere ca şi nou înfiinţata parohie aşa că am pornit în pelerinaj prin oraş, încercând să găsim un lăcaş de cult pentru adăpostirea parohiei noastre. Aici am întâmpinat multe refuzuri nu numai din cauza că cererea de lăcaşuri de cult e mult mai mare decât oferta, dar şi pentru că din punct de vedere financiar nu ne permitem încă să gospodărim un lăcaş de cult propriu. Şi aşa bătând din poartă-n poartă am ajuns indrumaţi de un preot catolic la capela Roncalli din Bonifatiusplatz. Capela Roncalli nu era ocupată dumineca şi plini de nădejde că vom fi ajutaţi, am făcut cerere către preacucernicul părinte Johannes zu Eltz, decan (protopop) pe vremea aceea, ca să ne primească să oficiem Sfânta Liturghie în această capelă. Părintele Decan a dezbătut cererea noastră în consiliul decanatului şi apoi am primit acordul să folosim capela Roncalli dumineca, în afara celei de-a patra dumineci din lună, când se oficiază slujba pentru copii. În prima duminecă de când am obţinut capela, părintele decan a venit dimineaţa şi mi-a urat să avem o Sfântă Liturghie binecuvântată relatându-mi ca a stat trei zile şi a tot cugetat să nu ne dea capela spre folosinţă ca apoi să ne-o dea spre folosinţă printr-o minune, fără să îmi mărturisească de ce a procedat astfel. Pentru această binefacere rugăm pe Bunul Dumnezeu să-l binecuvinteze şi să-i întoarcă înzecit facerea de bine. Mai târziu părintele decan Johanes zu Elz a dovedit o deosebită purtare de grijă faţă de mica noastră parohie, îndemnând pe credincioşii ortodocşi români, care apelau la dânsul pentru servicii religioase, să vină să se integreze în parohia noastră.

    Vizita la Wiesbaden a Înaltpreasfinţitului nostru Serafim în anul 2009 cu ocazia hramului parohiei noastre a dus la încurajarea noastră în misiunea de deveni o parohie ortodoxă consacrată. Credinţa nestrămutată în Bunul Dumnezeu, sârguinţa de a deveni mai buni şi încrâncenarea noastră de a prospera, au făcut pe toţi cei care ne-au privit cu suspiciune la înfiinţarea parohiei noastre să se bucure acum împreuna cu noi, să ne caute şi să ne ofere posibilitatea de a le fi gazde.

         Am luat fiinţă şi am crescut numeric însă capela Roncalli, care ne parea mare la început,  se dovedeşte a fi câteodată neîncăpătoare şi dorinţa de a avea un lăcaş propriu de rugăciune spre folosinţă permanentă se face tot mai simţită…

                       “Fie numele Domnului binecuvântat, de acum şi până-n veac!”

 Autor: Preotul.